DIICOT poate ancheta funcționarii care „livrau” persoane la azilele din Bihor, decide instanța

Judecătorul de drepturi și libertăți care a dispus controlul judiciar pentru familia Pașca, în dosarul azilelor clandestine din Bihor, a motivat că DIICOT poate extinde cercetările și asupra funcționarilor publici și instituțiilor care au facilitat aducerea persoanelor vulnerabile în centrele respective. Magistratul Andrada Albescu subliniază că probele actuale indică clar existența unui grup infracțional organizat, dar că aceleași fapte trebuie verificate și în cazul autorităților care „livrau” beneficiarii.

Instituțiile statului, implicate în direcționarea persoanelor

În motivarea publicată, judecătorul arată că o parte semnificativă dintre persoanele ajunse în locațiile administrate de inculpați nu au fost recrutate direct de aceștia, ci au fost direcționate de instituții publice precum unități medicale, servicii de ambulanță, autorități locale sau servicii de asistență socială. Aceste instituții, confruntate cu persoane în situații extreme de vulnerabilitate, nu au identificat alte soluții efective de protecție.

„Instituțiile publice au fost cele care au facilitat ajungerea beneficiarilor în locațiile administrate de inculpați, vulnerabilitatea persoanelor pretins exploatate fiind cunoscută de autorități, fără ca acestea să ofere alternative viabile de protecție”, scrie magistratul.

Contextul social și lipsa alternativelor instituționale

Judecătorul atrage atenția că activitatea familiei Pașca nu poate fi analizată exclusiv prin gravitatea abstractă a infracțiunilor, fără a evalua contextul în care instituțiile statului apelau la inculpați pentru a rezolva situații pe care nu le puteau gestiona. Această concluzie este susținută și de Recomandarea nr. 90/19.06.2025 a Avocatului Poporului, din care reiese că, la nivel național, centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități funcționează la capacitate maximă sau sunt în restructurare, neexistând locuri disponibile.

În același document se reține că, în lipsa unor alternative, persoane vulnerabile erau direcționate din spitale către Asociația Dumbrava, evidențiind dificultatea sistemului public de a găsi soluții de protecție.

Declarațiile inculpatului și condițiile din centre

Inculpatul Pașca Viorel-Teodor a declarat în fața instanței că a solicitat în repetate rânduri instituțiilor publice să preia beneficiarii, dar, în lipsa unei preluări, a continuat să îi găzduiască pentru a evita abandonarea acestora. Judecătorul nu valorifică această declarație pentru a înlătura suspiciunea, dar o consideră relevantă pentru înțelegerea contextului.

De asemenea, deși centrele nu respectau cadrul legal pentru servicii sociale, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare, televizoare, hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale. Aceste aspecte nu înlătură suspiciunea privind deficiențe serioase în administrarea tratamentului, lipsa personalului calificat și nerespectarea standardelor, dar arată că nu este vorba de persoane abandonate în condiții incompatibile cu viața.