Presiunea părinților, principalul stres pentru elevi înainte de examene. Psiholog: „Nu învăța pentru că nu-și dorea acel liceu”
Pe măsură ce Evaluarea Națională și Bacalaureatul se apropie, emoțiile elevilor cresc. Psihologii atrag atenția că părinții pot deveni principala sursă de stres, iar lipsa motivației apare când copilul nu își dorește profilul ales.

Examenele din această vară, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul, se apropie rapid, iar emoțiile elevilor devin tot mai intense. Când acestea nu mai pot fi gestionate acasă, părinții apelează la sprijinul specialiștilor. Psihologii atrag atenția că părintele poate fi cel mai important sprijin, dar și principala sursă de stres pentru copil.
Presiunea părinților, adesea inconștientă
Psihologul Mirela Ustucă explică faptul că, din dorința de a-și menține copiii concentrați, părinții pot exercita presiuni pe care nici măcar nu le conștientizează. „Am avut un caz – părinți care au apelat la cabinet pentru că ar fi vrut să-l trimită pe copil la un anumit liceu, un anumit profil, și copilul nu-și dorea acel lucru. Și pentru că nu-și dorea, nu învăța, nu depunea efort. Părintele spunea că nu învață și nu alocă timp și, pentru că nu o să învețe, nu o să intre la acel liceu. Iar copilul spunea – dar nu vreau la acel liceu”, spune psihologul.
Deși părinții acționează din dragoste și din convingerea că asigură un viitor mai bun copilului, lipsa motivației duce la blocaje. „Dacă copilului nu-i place, nu are motivație să învețe”, adaugă Ustucă.
Motivația intrinsecă versus cea extrinsecă
Motivația este esențială în acumularea cunoștințelor. Psihologul diferențiază între motivația intrinsecă (copilul își dorește și conștientizează efortul) și cea extrinsecă (părintele promite recompense sau amenință). „Cea extrinsecă funcționează pe termen limitat”, avertizează specialistul. Ideal este ca alegerea să fie a copilului, în concordanță cu aspirațiile sale.
Există însă și copii care se supun și merg pe calea impusă de părinți. „E riscant, pot la un moment dat să clacheze. Sunt cazuri când au descoperit pe parcurs că e ok profilul ales și altele în care au renunțat când au simțit că pot lua propria decizie. Sau renunță pe ascuns – sunt tineri care nu mai merg la facultate, renunță multe luni, nici nu spun. Și așa realizează părinții că au greșit”, explică Ustucă.
Alegerea profilului prea devreme, o problemă a sistemului
Psihologul consideră că alegerea specializării în sistemul românesc intervine prea devreme, la o vârstă la care puțini adolescenți știu cu adevărat ce vor. „Eu cred că aceste teste de aptitudini în clasa a X-a ar fi cel mai potrivit să se facă, pentru că deja te poți orienta către un domeniu. Cred că din clasa a X-a ar trebui să se diferențieze puțin domeniile de studiu, nu din clasa a IX-a”, afirmă ea.
În prezent, elevii aleg liceele din teama de a nu rămâne pe dinafară, nu în funcție de aptitudini. „Puțini sunt cei care aleg potrivit dorințelor și aptitudinilor lor. Din dorința de a intra la un liceu foarte bun nu mai contează că e la un profil care nu prea îi place”, completează Ustucă.
Presiunea părinților, pe primul loc în topul stresului
Dacă ar fi să realizăm un top al aspectelor pe care adolescenții le resimt ca presiune în preajma examenelor, presiunea din partea părinților ar fi pe primul loc. Psihologul oferă un exemplu concret: „Cunosc cazul unui copil care în timpul examenului a făcut febră. A urmat o notă mică. Nu a ținut de el lucrul acesta. Și nu știu cât de mult i-a părut rău de nota mică, cât de faptul că și-a dezamăgit părinții.”
Specialistul subliniază diferența dintre monitorizare și presiune: „Una este să îl monitorizezi, să te asiguri că este responsabil, și alta este să îi spui – dacă nu o să iei notă mare nu știu ce se întâmplă. Sau «Vezi ce faci!», «Trebuie să-mi iei nota asta, uite, Popescu a luat notă mare anul trecut, să nu ne facem de râs!».”