Tetra Pak: cum ambalajul aseptic reduce risipa alimentară și devine resursă după consum

O cutie de lapte, de suc sau de băutură vegetală poate părea un lucru banal. O luăm de pe raft, o punem în frigider sau în cămară, o folosim și, de cele mai multe ori, nu ne mai gândim la ea. Dar un ambalaj alimentar bun are o miză mai mare decât pare: trebuie să protejeze produsul, să îl păstreze sigur pentru consum, să reducă pierderile de alimente și, în același timp, să aibă un impact cât mai mic asupra mediului.

Aici se află una dintre provocările importante ale industriei alimentare: cum faci ca alimentele să ajungă în siguranță la oameni, cu mai puțină risipă, cu ambalaje concepute tot mai responsabil și cu materiale care pot rămâne în economie după folosire. În cazul Tetra Pak, răspunsul ține de mai multe lucruri care nu se văd atunci când punem cutia în coșul de cumpărături: tehnologii de procesare și ambalare, ambalaje care permit păstrarea produselor fără refrigerare înainte de deschidere, creșterea ponderii materialelor regenerabile, reducerea amprentei de carbon și investiții în colectare și reciclare.

Tehnologia aseptică și reducerea risipei alimentare

Tetra Pak a fost fondată în 1951 și este una dintre cele mai mari companii din lume specializate în procesarea și ambalarea alimentelor și băuturilor. În 1961, compania a lansat primul sistem comercial de ambalare aseptică pentru lapte, tehnologie care a permis extinderea duratei de valabilitate a produselor, distribuția lor pe distanțe mai mari și reducerea dependenței de refrigerare înainte de deschidere. În România, Tetra Pak este prezentă din 1993, adică de peste trei decenii în care cutiile sale au devenit parte dintr-un gest prezent zilnic în viața noastră: alegem lapte, suc sau băuturi vegetale de pe raft, le ducem acasă și ne bazăm pe faptul că produsul este sigur, protejat și ușor de folosit.

La nivel global, până la 40% din alimentele produse sunt irosite, potrivit World Resources Institute. Iar atunci când un aliment se pierde, nu se pierde doar produsul. Se pierd și resursele folosite ca el să existe și să ajungă la consumator: terenul pe care a fost produsă materia primă, apa și energia folosite în procesare, ambalajul care l-a protejat, transportul până la raft și munca oamenilor din tot acest lanț. Ambalajele aseptice dezvoltate de Tetra Pak contribuie la păstrarea în siguranță a alimentelor perisabile până la un an, fără refrigerare înainte de deschidere și fără conservanți. Asta permite transportul pe distanțe mai mari, reduce pierderile și poate facilita accesul la hrană sigură pentru mai mulți consumatori.

Compoziția ambalajului și reciclarea

Un ambalaj de carton pentru băuturi este alcătuit, în medie, din aproximativ 70% carton, 25% polietilenă și 5% aluminiu. Fibrele de carton pot fi recuperate și folosite pentru produse precum cutii de carton, șervețele, hârtie sau pungi de hârtie. Stratul compozit format din polietilenă și aluminiu, cunoscut ca PolyAl, poate fi transformat în granule pentru diverse aplicații, cum ar fi mobilier de grădină sau paleți.

„Totul începe cu hrana. Când vorbești despre hrană, vorbești despre sănătate, educație, dezvoltare și, în fond, despre calitatea vieții. De aceea, credem că industria alimentară trebuie să crească într-un mod responsabil. Pentru noi, sustenabilitatea nu este o inițiativă separată, ci o parte integrantă a strategiei noastre de business și a modului în care inovăm, colaborăm și creăm valoare pe termen lung”, a declarat Laurențiu Boncică, Directorul Național Tetra Pak România.

Rolul consumatorilor în economia circulară

După ce produsul a fost consumat, ambalajul poate deveni resursă sau poate fi irosit ajungând la groapa de gunoi. Diferența o fac atât infrastructura de colectare, cât și ceea ce noi, consumatorii, alegem să facem cu ambalajul, după ce l-am golit. Dacă este colectat separat și ajunge în fluxul corect de reciclare, materialele din care este realizat pot fi recuperate și transformate în produse noi. Aceasta este diferența dintre un ambalaj pierdut și un ambalaj care rămâne resursă.