Cum afectează canicula creierul: concentrare redusă, risc crescut pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la MIT avertizează că temperaturile extreme pot reduce capacitatea de concentrare, agrava afecțiunile psihice și influența comportamentul. Studiile arată că internările pentru probleme psihice cresc cu aproape 10% în timpul valurilor de căldură.

Canicula și efectele asupra funcțiilor cognitive
Cercetătorii de la MIT și alte instituții internaționale atrag atenția că valurile de căldură nu afectează doar organismul, ci și modul în care funcționează creierul. Temperaturile extreme pot reduce capacitatea de concentrare, influența comportamentul și agrava afecțiunile psihice, conform unor studii recente.
Oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă mecanismele prin care căldura produce aceste efecte, dar concluziile indică faptul că impactul poate fi mai mare decât se credea anterior.
Studii pe pompieri: dificultăți de atenție după expunere la căldură
Catherine Thompson, psiholog specializat în cogniție la Liverpool Hope University, studiază efectele căldurii asupra pompierilor. Primele rezultate arată că, după expunerea la temperaturi foarte ridicate, participanții întâmpină dificultăți în menținerea atenției și în procesarea informațiilor. Capacitatea cognitivă a revenit la normal după aproximativ 20 de minute de răcire, dar cercetătorii spun că nu se știe încă ce efecte produce o caniculă care durează mai multe zile.
Riscuri pentru sănătatea mintală
Mai multe cercetări arată că valurile de căldură sunt asociate cu agravarea problemelor de sănătate mintală. Joshua Wortzel, coordonatorul Heat-Mind Lab din cadrul Hartford HealthCare, spune că riscurile cresc pe măsură ce temperaturile depășesc valorile obișnuite pentru o anumită regiune.
O analiză publicată în 2023 de cercetători ai Universității Oxford a arătat că, în timpul valurilor de căldură, internările persoanelor cu afecțiuni psihice cresc cu aproape 10%. Alte cercetări au evidențiat că persoanele cu schizofrenie au avut un risc de deces de trei ori mai mare în timpul valului de căldură care a afectat Canada în 2021.
Mecanisme posibile: neurotransmițători și oxigenare
Specialiștii cred că temperaturile ridicate pot influența funcționarea creierului prin mai multe mecanisme. Experimentele pe animale sugerează că expunerea la căldură modifică nivelul unor neurotransmițători, inclusiv serotonina. De asemenea, temperaturile extreme ar putea afecta comunicarea dintre rețelele neuronale și alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase. Cercetătorii subliniază însă că aceste mecanisme trebuie confirmate prin studii suplimentare pe oameni.
Copiii și tinerii, cei mai vulnerabili
Studiile recente indică faptul că temperaturile extreme îi afectează în mod special pe copii și pe tineri. O cercetare realizată în Statele Unite a constatat că rata sinuciderilor în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani crește cu aproape 3% pentru fiecare grad Celsius în plus al temperaturii medii lunare. Creșterea este de peste două ori mai mare decât în cazul adulților. Alte studii sugerează că expunerea copiilor foarte mici la temperaturi extreme ar putea influența dezvoltarea creierului.
Schimbările climatice amplifică riscurile
Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice vor face valurile de căldură tot mai frecvente și mai intense. Potrivit cercetătorilor, copiii născuți în 2020 ar putea traversa de aproximativ șapte ori mai multe episoade de caniculă decât bunicii lor. În acest context, specialiștii spun că înțelegerea efectelor temperaturilor extreme asupra creierului devine o prioritate pentru sănătatea publică și pentru adaptarea societății la un climat în schimbare.