Producția globală de orez s-a dublat în 50 de ani, în ciuda schimbărilor climatice
Un studiu al Universității din Illinois arată că practicile agricole au compensat efectele negative ale climei, dar schimbările climatice au redus producția cu 7% între 2006 și 2015.

Producția globală de orez aproape că s-a dublat între anii 1960 și 2010, în ciuda efectelor negative ale schimbărilor climatice, potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea din Illinois Urbana-Champaign (SUA). Cercetarea arată că deciziile de management agricol, precum extinderea irigațiilor și creșterea utilizării îngrășămintelor și a nutrienților, au avut un rol esențial în menținerea producției și în compensarea pierderilor cauzate de climă.
Factorii care au influențat producția
Studiul, realizat de profesorul Atul Jain și de fostul doctorand Tzu-Shun Lin, a combinat observații reale cu modele procesuale pentru a analiza factorii care au influențat producția globală de orez în ultimele decenii. Au fost evaluate atât schimbările de mediu, cât și practicile agricole din diferite regiuni ale lumii.
„Orezul se află la intersecția dintre securitatea alimentară, dezvoltarea economică și schimbările de mediu. Astăzi, cea mai mare parte a producției globale provine din Asia, în special din China, India și țările din Asia de Sud și Sud-Est”, a explicat Jain.
Efectele schimbărilor climatice
Spre deosebire de cercetările anterioare, care analizau separat factori precum clima sau dioxidul de carbon, acest studiu a integrat mai mulți factori simultan, inclusiv irigațiile, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot și gunoi de grajd, numărul de recolte pe an și metodele de cultivare.
Potrivit autorilor, deciziile luate de fermieri, industrie și autorități au fost decisive în creșterea producției globale. Extinderea irigațiilor, aportul mai mare de nutrienți și adoptarea unor practici agricole mai eficiente au contribuit mai mult la creșterea producției decât schimbările climatice în sine.
Totuși, studiul arată că schimbările climatice au avut un efect negativ clar, reducând producția globală de orez cu aproximativ 7% între 2006 și 2015, din cauza temperaturilor ridicate, a stresului termic și a deficitului de apă. În același timp, creșterea concentrației de CO₂ din atmosferă a avut un efect pozitiv, stimulând fotosinteza și îmbunătățind eficiența utilizării apei.
Implicații pentru securitatea alimentară
„Securitatea alimentară și sustenabilitatea mediului trebuie abordate împreună”, a subliniat Jain. El a avertizat că schimbările climatice afectează deja producția de orez în regiuni importante ale lumii, India fiind cea mai afectată, urmată de Indonezia și China.
Echipa de cercetare intenționează să folosească acest model pentru a identifica soluții care să satisfacă cererea viitoare de orez, în condițiile schimbărilor climatice, dar și pentru a crește sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii. De asemenea, cercetătorii vor analiza modul în care strategiile de creștere a producției influențează emisiile de gaze cu efect de seră, resursele de apă și alte efecte asupra mediului.
„Scopul final este să găsim căi care pot îmbunătăți simultan securitatea alimentară, reziliența climatică și sustenabilitatea producției de orez”, a concluzionat Jain.
Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.