Fosilă de 518 milioane de ani, cea mai veche dovadă a colților de păianjen
O fosilă descoperită în China, veche de 518 milioane de ani, oferă cea mai timpurie dovadă a evoluției chelicerelor, organele bucale caracteristice păianjenilor și scorpionilor.

O fosilă veche de 518 milioane de ani, descoperită în China, reprezintă cea mai veche dovadă a existenței colților de păianjen. Un studiu recent publicat în revista Nature analizează această fosilă, denumită Urokodia aequalis, care ar putea clarifica modul în care păianjenii și-au dobândit chelicerele – organele bucale folosite pentru a prinde și ucide prada.
Descoperirea din situl Chengjiang
Fosila a fost găsită în celebrul sit paleontologic Chengjiang din provincia chineză Yunnan. Inițial, cercetătorii au crezut că aparține unei rude a trilobiților, dar analizele ulterioare au arătat că animalul este mai apropiat de strămoșii păianjenilor. Deși corpul său diferă considerabil de cel al păianjenilor și scorpionilor moderni, fosila prezintă o trăsătură esențială: membre asemănătoare unor clești, amplasate imediat în spatele ochilor.
Tehnologia tomografiei cu raze X
„Analizam aceste fosile cu ajutorul tomografiei cu raze X pentru a dezvălui anatomia țesuturilor moi ascunse în rocă de sute de milioane de ani, când am observat membrele asemănătoare unor clești din partea frontală a animalului”, a declarat profesorul Yu Liu, de la Universitatea Yunnan. „Ne-am dat seama imediat că este o descoperire extraordinară și că avem în față un strămoș îndepărtat al cheliceratelor actuale, precum păianjenii și scorpionii.” Tomografia a relevat că numeroase structuri moi s-au păstrat remarcabil de bine, inclusiv formațiuni asemănătoare branhiilor lamelare, folosite pentru respirație și întâlnite astăzi la crabii-potcoavă.
Veriga lipsă în evoluția chelicerelor
Potrivit autorilor, Urokodia reprezintă veriga lipsă dintre apendicele primitive alcătuite din mai multe segmente și chelicerele moderne. Aceste structuri au evoluat treptat, transformându-se din membre segmentate în clești asemănători celor observați la Urokodia, iar ulterior în chelicerele întâlnite la alte fosile de chelicerate, precum Mollisonia, Megachelicerax și Limulus.
Un ecosistem marin antic
„Urokodia făcea parte dintr-un ecosistem marin antic care cuprindea peste 200 de specii de animale și exista în urmă cu peste 500 de milioane de ani. Aceste fosile excepțional conservate ne oferă informații prețioase despre modul în care evolua viața pe Pământ în primele etape ale existenței animalelor”, a explicat profesorul Mark Williams, de la Universitatea din Leicester (Anglia).