Studiu: 38% dintre profesorii din România iau în serios să părăsească catedra, 14% risc de burnout

Stresul profesorilor, mai mare decât cel al medicilor

Barometrul stării de bine a profesorilor din România, realizat pe un eșantion național de 1.518 cadre didactice din învățământul preuniversitar, relevă un nivel alarmant de stres și intenție de părăsire a carierei. Potrivit studiului, 51% dintre profesori s-au confruntat frecvent cu situații stresante în ultimele patru săptămâni, procent mai mare decât la medicii de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă (26%).

14% dintre profesori, în risc ridicat de burnout

Unul din șapte profesori (14%) prezintă risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Cele mai vulnerabile categorii sunt profesorii sub 45 de ani (19%), cei din București (19%) și cei care predau la gimnaziu (17%). Epuizarea emoțională este raportată foarte des de 18% dintre profesori, peste dublul nivelului înregistrat la medici (11%).

38% se gândesc să renunțe la cariera didactică

Aproape patru din zece profesori (38%) spun că se gândesc frecvent să renunțe la învățământ. Procentul urcă la 44% pentru categoria de vârstă 30-44 de ani, 48% în București și 43% în rândul profesorilor de gimnaziu. Autorii studiului subliniază că intenția de abandon este strâns legată de frecvența situațiilor stresante și de suprasolicitarea birocratică.

Echilibrul viață profesională-viață personală, deficitar

Deși 39% dintre profesori declară un nivel foarte ridicat de satisfacție față de munca lor, doar 33% consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală, față de 55% în populația urbană activă. Cele mai afectate sunt femeile și profesorii cu vârste între 30 și 44 de ani, care trebuie să împace solicitările profesionale cu responsabilitățile familiale.

Profesorii de gimnaziu și liceu, cei mai afectați

Diferențele pe niveluri de învățământ sunt semnificative. Profesorii din grădinițe și ciclul primar raportează niveluri mai ridicate de satisfacție profesională și un echilibru mai bun, în timp ce cei de gimnaziu și liceu înregistrează cele mai ridicate niveluri de stres și burnout.

Nemulțumiri legate de birocrație, salarii și relația cu părinții

Analiza climatului profesional arată că profesorii apreciază colaborarea cu colegii și relația cu managementul școlii, dar cele mai mari nemulțumiri sunt legate de volumul mare de birocrație, suprasolicitarea profesională, salariile considerate insuficiente, relațiile dificile cu părinții și lipsa de motivație a elevilor.

Recomandări: reducerea birocrației și sprijin psihologic

Raportul recomandă reducerea poverii administrative, investiții în recunoașterea statutului profesorilor, dezvoltarea competențelor socio-emoționale, introducerea unui sprijin psihologic real pentru cadrele didactice și măsuri adaptate special profesorilor din gimnaziu și liceu. De asemenea, autorii sugerează realizarea periodică a acestui barometru pentru monitorizarea evoluției stării de bine a profesorilor.