Asteroidul care a ucis dinozaurii a creat un habitat subteran timp de 8 milioane de ani
Un nou studiu arată că impactul asteroidului Chicxulub a generat un sistem hidrotermal subteran activ timp de cel puțin 8 milioane de ani, oferind condiții favorabile pentru viața microbiană.

Cu 66 de milioane de ani în urmă, un asteroid de aproximativ 10 kilometri lățime s-a prăbușit în peninsula Yucatán, Mexic, provocând una dintre cele mai mari extincții din istoria Pământului. Aproximativ 75% dintre specii au dispărut, inclusiv dinozaurii non-aviari. Însă același impact devastator ar fi creat, în adâncuri, un mediu capabil să susțină viață microbiană timp de milioane de ani.
Un sistem hidrotermal de lungă durată
Un nou studiu arată că sistemul hidrotermal format sub craterul Chicxulub a rămas activ cel puțin 8 milioane de ani, mult mai mult decât estimările anterioare de 2 milioane de ani. Impactul a creat un crater de aproape 200 de kilometri lățime și a eliberat o cantitate uriașă de energie, fracturând și topind rocile. Apa de mare s-a infiltrat prin fisuri, formând un sistem de circulație a fluidelor fierbinți.
Astfel de medii hidrotermale sunt importante pentru cercetători, deoarece viața microbiană apare frecvent în zone cu apă caldă în mișcare, minerale și protecție față de condițiile dure de la suprafață. Sub crater s-ar fi format o rețea de spații microscopice, fisuri și roci poroase în care microorganismele ar fi putut supraviețui sau prospera.
Dovezi din foraje și datare
Cercetarea combină simulări computerizate avansate cu probe reale recoltate din crater. În 2016, oamenii de știință au forat în zona numită „peak ring” pentru a colecta roci de sub fundul mării. Mineralele analizate, precum feldspații bogați în potasiu, s-au format în timp ce fluide fierbinți circulau prin crater. Prin datare argon-argon, s-a stabilit că aceste minerale s-au format într-un interval de la impact până acum aproximativ 58 de milioane de ani, indicând o activitate hidrotermală de cel puțin 8 milioane de ani.
Anterior, estimările sugerau o durată de doar 2 milioane de ani. Noua cercetare extinde dramatic această perioadă, transformând craterul într-unul dintre cele mai importante exemple de habitat subteran creat de un impact.
Un paradox al vieții și distrugerii
Ideea este paradoxală: un eveniment care a ucis masiv viața la suprafață a putut crea condiții stabile pentru viață în subteran. La nivel global, asteroidul a declanșat incendii, întuneric atmosferic, răcire și dispariții în masă. Local, sub crater, aceeași energie a produs căldură, fisuri, apă circulantă și reacții chimice utile pentru microorganisme.
Cercetătorii nu au găsit direct fosile microbiene, ci doar dovezi că mediul era favorabil. Studiul arată că infrastructura naturală necesară pentru un habitat subteran a existat mult mai mult decât se credea.
Implicații pentru originea vieții și explorarea spațială
Această concluzie are implicații și pentru originea vieții pe Pământ. Sistemele hidrotermale sunt considerate posibile locuri unde viața timpurie ar fi putut apărea. Dacă impacturile pot crea astfel de medii stabile, bombardamentele cosmice din istoria timpurie a planetei ar fi putut fi motoare ale apariției unor nișe biologice.
Descoperirea este importantă și pentru căutarea vieții în alte locuri din Sistemul Solar. Marte, de exemplu, a fost lovită de numeroși asteroizi și a avut apă la suprafață în trecut. Dacă impacturile mari au creat acolo sisteme hidrotermale subterane, acestea ar fi putut oferi adăpost pentru microorganisme chiar și după ce suprafața a devenit ostilă.
Rocile fracturate de impact pot funcționa ca refugii naturale, protejând viața de radiații și variații extreme de temperatură, în timp ce apa caldă transportă minerale și energie chimică.
Un laborator natural
Chicxulub devine astfel mai mult decât craterul asociat cu dispariția dinozaurilor. Devine un laborator natural pentru înțelegerea modului în care viața poate rezista după dezastre globale și cum catastrofele pot crea, neașteptat, spații de supraviețuire. Asteroidul care a stins epoca dinozaurilor ar fi aprins, sub pământ, un ecosistem invizibil.